• 102 – Lumen de coelo – Leon al XIII-lea (1878-1903)
mulți sunt interpreții, care urmând modalitatea de dinainte de 1595 (data publicării textului profețiilor) să se limiteze la stemă: într-adevăr, Vincenzo Gioacchino Pecci avea pe blazon o cometă. Această explicație nu este acceptată de toți, cei mai critici dintre specialiști, consideră că este o referință la enciclica acestui papă: Rerum novarum (1891), enciclică care angaja Biserica într-o luptă decisă pentru demnitatea și drepturile muncitorilor. Destinderea relațiilor cu Kulturkamp-ul lui Bismark, citit de unii, nu este aproape deloc luat în seamă.
Aici inserăm un comentariu propriu: Apariția Fecioarei Maria la Fátima a fost însoțită de doi sori pe cer. Cea care a dezvălui cele trei secrete este Lucia Santos, iar al treilea secret cerut de Fecioara Maria să fie cunoscut lumii în 1960 nu a fost defapt dezvăluit nici în 2000, cum a pretins atunci Vaticanul. Acest secret are două părți, prima referindu-se, se pare, la dezvăluirea acțiunilor profund malefice și anticreștine ale francmasoneriei mondiale. Ei bine, tocmai această „Lumină din Cer” a veritabilei revelații ce urma să aibă loc în 1917 a fost adusă de Papa Leon al XIII-lea în enciclica Hummanum Genus (1884).
• 103 – Ignis ardens – Pius al X-lea (1903-1914)
Motto-ul se referă explicit la bunătatea și la credința arzătoare a lui Giuseppe Melchiorre Sarto, din Riese (Treviso).
Biograful său, Wilhelm Hunnermann, într-o descriere romanțată a vieții acestui papă – intitulată întocmai: „Flacăra vie” (în traducerea românească) – pune bine în evidență această flacără vie interioară care l-a consumat văzându-i din nou pe creștini ucigându-se între ei. Concluzia cărții lui W. Hunnermann este că „s-a stins de durere și de suferință morală”.
• 104 – Religio depopulata – Benedict al XV-lea (1914-1922)
Pontificatul lui Giacomo della Chiesa a fost marcat de evenimentele funeste care au devastat lumea și de plânsul care a urmat acestor triste evenimente. Motto-ul se referă la numărul mare de oameni (creștini-necreștini; catolici-necatolici) care au sfârșit pe front în Primul război mondial și la numărul mai mare al acelora care au căzut victime sistemelor totalitare și atee.
Noi aici putem vedea însă și o aluzie la faptul că acest papă a rămas surd la cererea expresă adusă în timpul pontificatului său de Profețiile de la Fátima!
• 105 – Fides intrepida – Pius al XI-lea (1922-1939)
În ciuda reproșurilor aduse acestui papă precum că ar fi tăcut în fața nazismului, totuși specialiștii găsesc cea mai plauzibilă și acceptabilă explicație a motto-ului care-l privește pe Achille Ratti (papa Pius al XI-lea), care s-a ridicat împotriva nazismului cu enciclica: „Mit brennender Sorge”, în care taxa nazismul ca total anticreștin și-l anatemiza.
Aceeași atitudine de condamnare și de anatemizare a avut-o față de toate regimurile totalitare și atee, fie că erau ele în Spania, Portugalia, Rusia, Mexic sau Germania; „credință neclintită”.
• 106 – Pastor angelicus – Pius al XII-lea (1939-1958)
Eugenio Pacelli, a fost păstor al Bisericii în timpul celui de-al doilea război mondial și imediat după. Lui i-a revenit dificila menire de a călăuzi poporul în reluarea vieții și reconstrucția postbelică.
El este acela care a trebuit să îndeplinească rolul de călăuză morală, spirituală și materială într-o lume devastată de ură și de război.
• 107 – Pastor et nauta – Ioan al XXIII-lea (1958-1963)
Angelo Giuseppe Roncalli a fost Patriarh de Venezia (nauta). Termenul “pastor” se referă la neobosita sa activitate de călăuză, și nu doar spirituală, a tuturor nu numai a Bisericii sau a catolicilor.
Pentru exegeții mai exigenți, cele două substantive (nu sunt adjective sau atribute, ca în multe alte cazuri) legate între ele prin conjuncția copulativă „et” motto-ul face referință nu atât la locul natal sau de cardinalat al personajului, nici la faptul că a călătorit mult; ci la însemnătatea Conciliului Vatican al II-lea, în a cărei deschidere papa afirma că nu este un conciliu dogmatic și doctrinar, ci un conciliu pastoral. Acest conciliul împingea „barca lui Petru” (nauta) spre noi orizonturi.
• 108 – Flos florum – Paul al VI-lea (1963-1978)
Și în privința lui Giovanni Battista Montini sunt câteva divergențe de interpretare. Interpreții care vor să explice repede și ușor susțin simplu că în stema acestui papă sunt trei crini. Și ca explicația să nu se termine prea brusc mai adaugă și faptul că în iconografia creștină crinul este „floarea florilor” (lucru foarte adevărat dealtfel, dar nu de aplicat aici, spun alții). Într-adevăr, cercetătorii mai critici și – într-un anume fel – mai curajoși, caută explicații mai plauzibile.
Aceștia interpretează motto-ul ca făcând referire la grija și la activitatea stăruitoare a acestui papă pentru afirmarea demnității vieții fiecărei ființe umane (cu enciclica „Humanae vitae”) ca și inflexibilitatea lui în afirmarea „florii florilor” pentru viața clerului (cu enciclica „Sacerdotalis coelibatus”).
• 109 – De meditate Lunae – Ioan Paul I (1978)
Pontificatul lui Albino Lucani a fost de numai 31 de zile; practic timpul unui ciclu lunar.
Este chiar uluitoare claritatea motto-ului în cazul său, mai ales că „infarctul” său s-a dovedit a fi în final otrăvire cu o substanță greu detectabilă…
• 110 – De labore solis – Ioan Paul al II-lea (1978 – 2005)
Karol Wojtyła pare că este deja cunoscut ca primul papă polonez.
Motto-ul cu care este profetizat el ar putea să se refere la unul din aceste trei evenimente:
– concomitent cu nașterea sa a fost și o eclipsă de soare;
– faptul că provine dintr-o țară din est (levante del sole);
– activitatea sa imensă și pelerinajele sale apostolice pe toată fața pământului (întocmai ca soarele).
• 111 – De gloria olivae – Benedict al XVI-lea (2005 – 2013)
Bavarezul Joseph Ratzinger, care a succedat lui Karol este desemnat de profeție ca fiind „de gloria olivae”. Interpreții au căutat să scoată în evidență o legătură între papa Benedict și ordinul Olivetan: Cardinalul Ratzinger și-a ales numele papal după Sfântul Benedict din Nursia, fondatorul ordinului Benedictin, una din ramurile acestui ordin fiind Olivetii.
Alți interpreți scot în evidență faptul că Benedict al XVI-lea a fost ales papă la scurt timp după Duminica Floriilor.
Petrus Romanus
• 112 – Petrus Romanus – ? Papa Francisc (2013 – prezent)
Pentru ultimul papă numele este cât se poate de sugestiv: Petru a fost primul pontif, un alt Petru va fi ultimul pontif. Acestuia Profeția lui Malachia nu i-a dedicat doar un simplu motto, ci și câteva versuri în limba latină:
In persecutione extrema sacrae romanae ecclesiae sedebit Petrus romanus, qui pascet oves in multis tribulationibus; quibi transactis, civitas septis collis diruetur, ed Judex tremendus judicabit populum suum. Amen.
a căror traducere sună cam așa:
„În timpul ultimei persecuții a Sfintei Bisericii Romane, pe scaun va sta Petru romanul, care-și va păstori turma printre foarte multe suferințe (încercări); iar când aceste încercări se vor sfârși, orașul celor șapte coline va fi distrus, și judecătorul cel de temut va judeca poporul său. Amin (Așa să fie)”.
Unele interpretari susțin că vor fi mai mulți papi între „gloria măslinului” (Gloria oliuæ) și Petrus Romanus.
Alte interpretări susțin că profeției afirmă că această predicție se referă la succesorul Papei Benedict al XVI-lea. De la alegerea lui Francisc ca Papă, susținătorii profeției îl leagă pe Francisc de acest ultim motto.
Teoriile includ o conexiune vagă cu Francisc de Assisi, al cărui tată se numea Pietro (Petru).
Ultimele paragrafe
Profețiile, în general, sunt făcute în mod criptic și astfel încât să-i deruteze pe interpreții superficiali. Fiecărui papă prezis îi este dedicat doar un paragraf. De aceea o variantă rezonabilă de interpretare e că actualul papă (Francisc) nu este „Petrus Romanus”, ci doar „In persecutione extrema sacrae romanae ecclesiae sedebit” – „[cel ce] va ședea în timpul persecuției extreme a bisericii romane sfinte”.
Merită să avem în vedere corespondența Profețiilor papale cu Profețiile lui Sundar Singh în care se arată că ultimul papă va fi exilat definitiv din Vatican atunci când „Strâmtorile Bosfor și Dardanele se vor scufunda”.
Pentru a ne putea face o idee despre Profeții în general, atunci când acestea sunt autentice, e necesar să realizăm că pentru cel ce trăiește revelația, timpul este continuu, pe deplin accesibil ochiului său interior. Ceea ce se poate observa din plin în cazul acestor profeții papale!
